Conceptul de "emoţie" este asemănător celui de "timp", dacă nu ne întreabă nimeni, ştim ce este emoţia, dacă suntem însă întrebaţi, nu ne găsim cuvintele pentru a formula un răspuns. Problema este atât de obscură, încât încă nu există definiţii şi clasificări definitive pentru "emoţie", deşi atât filozofii (ca Aristotel, de pildă), cât şi psihologii s-au aplecat asupra acestui subiect dintotdeauna.
Probabil că principala dificultate a definirii şi înţelegerii emoţiilor ţine de faptul că acest concept nu este la origine un termen ştiinţific, cu o definiţie precisă, ci un construct popular. Cercetătorii au sarcina dificilă de a descoperi ce vor să spună oamenii atunci când fac apel la aceste experienţe subiective numite emoţii şi care sunt mecanismele de funcţionare ale acestora.
O altă dificultate în calea unei ştiinţe precise a emoţiei o reprezintă limbajul în sine. Nu toate limbile au acelaşi set de termeni pentru a identifica emoţiile. În cazul limbii române este cunoscut cazul cuvântului "dor", care, după analiza unui mare gânditor cum a fost Constantin Noica, are trăsături unice şi este de netradus în alte limbi. Cum cuvintele sunt vehiculele prin care exprimăm emoţiile, putem vorbi de "emoţii româneşti", "emoţii americane", "emoţii franţuzeşti" etc. Emoţiile, fiind parte specifică a naturii umane, sunt prezente în limbaj în construcţii diverse, unele extrem de complicate ca mesaj şi sub aspectul analizei sensului, ca "mă doare sufletul", "îmi plânge inima" etc. Obişnuiţi cu ele, înţelegem sensul lor, dar trebuie să recunoaştem că este foarte greu să ştim care sunt simţămintele unei persoane care ni se plânge că "o doare sufletul". Emoţia este o experienţă strict personală, greu de cuantificat în vreun fel.
Dacă o să încercaţi să citiţi dicţionarul (îl puteţi încerca pe cel afişat pe coloana din dreapta a site-ului) pentru a vedea cum este definită emoţia în diversele dicţionare ale limbii române, veţi observa, credem, pe de o parte că definiţiile diferă de la dicţionar la dicţionar, iar pe de altă parte că acestea nu sunt lămuritoare. Dacă dorim totuşi să identificăm acel ceva care pare a fi numitorul comun al definiţiilor, cred că am putea spune că emoţia este e reacţie mentală conştientă însoţită de modificări fiziologice şi de comportament. Nu lămuritor definitiv, dar suficient cât să ne facem o idee.
Cum nu ne-am propus să lămurim noi problema definirii emoţiilor, vom continua prin a oferi diverse clasificări ale acestora, pentru a ne face o idee asupra modului în care psihologii se raportează la emoţii.
PAUL EKMAN ŞI EMOŢIILE UNIVERSALE
Psihologul american Paul Ekman de la Universitatea California (expert în studiul emoţiilor, manifestărilor acestora şi în studiul mecanismului minciunii), pe baza rezultatelor unor îndelungate cercetări pe toate continentele, arată că există 4 expresii faciale care pot fi recunoscute de orice persoană aparţinând oricărei culturi de pe planetă: frica, mânia, tristeţea şi bucuria. Universalitatea acestor manifestări poate fi tratate drept un puternic indiciu că aceste 4 emoţii sunt emoţii fundamentale, ce ţin de natura umană.
Primul care a constatat caracterul universal al emoţiilor a fost Charles Darwin, folosind această idee pentru a susţine teoria evoluţionistă, motivând că emoţiile reprezintă modele de reacţie mentală întipărite în sistemul nervos.
CLASIFICAREA EMOŢIILOR DUPĂ DANIEL GOLEMAN
Psihologul Daniel Goleman (cunoscut în special pentru cercetările sale privind inteligenţa emoţională), face următoarea clasificare a emoţiilor:
Mânia
Tristeţea
Frica
Bucuria
Iubirea
Surpriza
Dezgustul
Ruşinea
Furia
Supărarea
Anxietatea
Fericirea
Acceptarea
Şocul
Dispreţul
Vinovăţia
Resentimentul
Mâhnirea
Nevozitatea
Uşurarea
Prietenia
Mirarea
Aversiunea
Jena
Exasperarea
Îmbufnarea
Preocuparea
Mulţumirea
Încrederea
Detestarea
Supărarea
Indignarea
Melancolia
Consternarea
Binecuvântarea
Amabilitatea
Repulsia
Remuşcarea
Vexarea
Mila de sine
Neînţelegerea
Încântarea
Afinitatea
Umilinţa
Animozitatea
Singurătatea
Îngrijorarea
Amuzamentul
Devotamentul
Regretul
Irascibilitatea
Disperarea
Teama
Mândria
Adoraţia
Ostilitatea
Deprimarea
Spaima
Plăcerea senzuală
Dragostea
Ura
Groaza
Răsplata
Mila
Fobia
Satisfacţia
Panica
Extazul
Goleman afirmă că pe baza emoţiilor se formează predispoziţiile (ori, am spune noi, starea de spirit), care sunt mai puţin evidente/intense ca emoţiile, dar au o durată mai mare. Dincolo de predispoziţii sunt temperamentele, tendinţa de a-ţi aminte anumite emoţii şi care defineşte/determină comportamentul general al persoanei în anumite conjuncturi.
CERCUL EMOŢIILOR DUPĂ ROBERT PLUTCHIK
Psihologul american Robert Plutchik a creat în 1980 "cercul emoţiilor", care constă din 8 emoţii fundamentale şi 8 emoţii complexe, formate din câte două emoţii fundamentale. Emoţiile fundamentale pot fi observate pe cercul al doilea din imagine şi incluse în tabelul de mai jos, pe când emoţiile complexe sunt cele trecute pe fundal alb: optimism, dragoste, supunere, înfiorare, dezaprobare, remuşcare, dispreţ şi agresivitate.
Emoţii fundamentale Emoţiile opuse
Bucurie Tristeţe
Încredere Dezgust
Frică Mânie
Supriză Anticipaţie
Tristeţe Bucurie
Dezgust Încredere
Mânie Frică
Anticipaţie Surpriză
LISTA EMOŢIILOR DUPĂ W. GERROD PARROTT
În cartea sa "Emoţiile în psihologia socială", publicată în anul 2001, psihologul W. Gerrod Parrott stabileşte următoarea listă a emoţiilor:
Emoţie primară
Emoţie secundară
Emoţii terţiare
Dragoste Afecţiune Adoraţie, afecţiune, dragoste, atracţie, grijă, tandreţe, compasiune, sentimentalism
Dorinţă (sexuală)
Excitaţie, dorinţă, pasiune, infatuare
Pasiune Pasiune
Bucurie Veselie Amuzament, extaz, jovialitate, plăcere, jubilare, satisfacţie, euforie
Entuziasm Entuziasm, zel, înfiorare, euforie
Satisfacţie Satisfacţie, plăcere
Mândrie Mândrie, triumf
Optimism Speranţă, optimism
Încântare Încântare
Uşurare Uşurare
Surpriză
Surprisă Uimire, surprindere, stupefiere
Mânie Iritare Iritare, agitare, ţâfnă
Exasperare Exasperare, frustrare
Furie Mânie, furie, ostilitate, ferocitate, batjocură, acreală, dispreţ, resentiment, respingere
Dezgust Dezgust, repulsie, dispreţ
Invidie Invidie, gelozie
Tortură
Tortură
Tristeţe Suferinţă Suferinţă, agonie, durere
Tristeţe Depresie, disperare, neajutorare, nefericire, durere, melancolie
Dezamăgire Dezamăgire, anxietate
Ruşine Ruşine, vină, regret, remuşcări
Indiferenţă Alienare, izolare, indiferenţă, singurătate, înfrângere, jenă, umilire, insultă
Simpatie Simpatie, milă
Frică Oroare Alarmă, şoc, frică, groază, teroare, panică, isterie
Nervozitate Anxietate, nervozitate, tensiune, nelinişte, îngrijorare, tristeţe
După cum puteţi vedea din clasificările oferite mai sus (există multe altele), nu există răspunsuri clare. Dezbaterea felului în care trebuie clasificate emoţiile continuă...
